Anfair

Pentru Cătălina Hura, pasiunea pentru parfumuri nu a apărut peste noapte. A fost prezentă dintotdeauna, de la recomandările făcute prietenilor și mostrele oferite colegilor, până la primele experimente cu esențe și, mai târziu, la transformarea acestei pasiuni într-un business.

După o experiență profesională în zona de consultanță și după studii de inginerie chimică, a ales să își urmeze pasiunea și să creeze experiențe în care oamenii își pot construi propriul parfum.

Astăzi, atelierele sale îi ajută pe participanți să descopere categorii olfactive, ingrediente și combinații, dar și să aibă mai multă încredere în propriile alegeri. Procesul durează, în varianta standard, aproximativ trei ore și este construit astfel încât participanții să nu fie copleșiți de multitudinea de mirosuri.

Am vorbit cu Cătălina despre începuturile sale în parfumerie, diferența dintre parfumurile de brand și clone, alegerea parfumului în funcție de anotimp și context, regulile nescrise de etichetă, oboseala olfactivă și motivul pentru care un parfum care nu persistă toată ziua nu este neapărat un parfum prost.

Cum a început pasiunea pentru parfumuri și cum a ajuns să transforme această pasiune într-un business

Pasiunea pentru parfumuri a fost prezentă dintotdeauna. „Eu am fost omul care recomanda parfumuri și care vorbea mereu despre parfumuri”, povestește aceasta.
Chiar și atunci când locuia în Olanda și avea un job la intersecția dintre IT și zona financiară, pasiunea pentru parfumuri era prezentă în viața de zi cu zi. De Crăciun sau cu alte ocazii, obișnuia să le aducă colegilor mostre de parfumuri și să le recomande anumite arome.

Momentul în care pasiunea a început să capete o formă concretă a venit atunci când, alături de colegii săi, a început să organizeze activități în afara programului de lucru. „Și am zis, eu vreau să fac un atelier pe parfumuri cu colegii mei. Și ăsta a fost, practic, primul atelier în care eu chiar mi-am materializat pasiunea asta.”

Înainte de acel moment, parfumeria era mai degrabă o pasiune personală. Își cumpărase un kit cu esențe, apoi a urmat mai multe cursuri, atât fizice, cât și online. „Le făceam ca hobby. Nu mă gândeam vreodată că o să fie business. Pur și simplu s-au legat unele după altele. Mi se părea interesant, vreau și eu, hai să fac cursul ăsta.”

Cât au ajutat-o studiile de inginerie chimică în parfumerie

În timpul facultății de inginerie chimică spune că a avut un prim proiect care a combinat ideea de business cu parfumeria. Împreună cu colegii săi, și-a imaginat un business cu plasturi parfumați, pentru care au gândit inclusiv materialul, membrana, parfumul și culoarea acestora. „Acela a fost primul moment pe care mi-l aduc aminte să aibă legătură și cu parfumeria, și cu business-ul.”

Ulterior, a continuat să se specializeze prin mai multe cursuri. Unele au fost generale, iar altele s-au concentrat pe diferite tipuri de acorduri și materiale. În plus, experiența acumulată în timpul atelierelor contribuie constant la dezvoltarea sa profesională. „Practic, în fiecare zi eu fac unu-două parfumuri, în funcție de câte ateliere avem în ziua respectivă.”

Cum arată un atelier de parfum

Atelierele pot fi individuale sau de grup. Experiența poate fi realizată și împreună cu mama, sora, cea mai bună prietenă, iubitul sau iubita. Procesul începe cu descoperirea categoriilor olfactive. Participanții miros exemple din fiecare categorie pentru a-și identifica preferințele.

„În prima etapă, așa cum am zis, descoperă toate categoriile olfactive, în a doua își alege cu care dintre ele vrea să lucreze și în a treia creează acorduri și parfumul.”
Nu există reguli stricte în privința combinațiilor, însă experiența trainerilor intervine în găsirea unui echilibru. „Noi o să te ajutăm să faci un echilibru”, spune ea.

Participantul pornește de la recomandările specialiștilor, dar are libertatea de a modifica parfumul în orice direcție își dorește. „De la punctul ăsta de pornire, care e de la noi, de la specialiști, tu te duci în orice direcție vrei, ca să-ți placă.”

În atelier există aproximativ 70 de ingrediente disponibile, însă participanții nu primesc toate ingredientele deodată. La atelierele de grup sunt puse la dispoziție mai puține ingrediente, în timp ce la cele private participanții au mai mult timp și pot face pauze atunci când este nevoie. Iar atunci când apare oboseala olfactivă, soluția nu este cafeaua, ci pauza.

„Ce funcționează este să iei pauză. Oricând ești obosit, iei pauză.” Printre metodele pe care le recomandă se numără mersul într-o încăpere fără parfum, consumul de apă sau mirosirea unei zone neparfumate a corpului, precum interiorul cotului.

Potrivit acesteia, cafeaua poate avea mai degrabă efectul opus. „Nu funcționează cafeaua, adică doar îți blochează receptorii olfactivi. Adică tot ce miroși după e parfum cu cafea.” În schimb, o pauză poate ajuta la reducerea oboselii olfactive.

Își merită banii parfumurile de brand?

În opinia sa, nu întotdeauna. Mai ales într-o perioadă în care multe parfumuri ajung să semene între ele. „Dacă ai deja unul în felul ăla, nu are sens să-ți cumperi șapte care sunt foarte asemănătoare.” Observă că multe branduri urmează direcții olfactive similare, ceea ce face ca anumite parfumuri să fie foarte apropiate între ele. În același timp, parfumul poate reprezenta și o formă de lux accesibil. „Parfumurile sunt și lux accesibil.”

În cazul clonelor, lucrurile sunt mai complicate. Ea spune că nu poartă clone, chiar dacă înțelege de ce unii consumatori aleg această variantă.

Problema apare, în opinia sa, atunci când consumatorul cumpără o clonă doar pentru că aceasta reproduce un parfum foarte cunoscut, fără să se întrebe de ce își dorește produsul respectiv. „Tu de fapt îl vrei pe Ixulescu, tu nu vrei clona, tu vrei să ai Gucci, tu vrei să ai Baccarat Rouge, dar nu vrei să dai bani pe Baccarat Rouge.”

Care sunt regulile de etichetă atunci când porți parfum?

Una dintre cele mai importante reguli este legată de spațiul în care te afli. Cu cât spațiul este mai mic și sunt mai mulți oameni în jur, cu atât parfumul ar trebui să fie mai puțin puternic. „E o regulă nescrisă asta că nu te dai cu ceva super, super puternic dacă în jurul tău mai sunt foarte mulți oameni.” În ultima perioadă, spune aceasta, parfumurile foarte puternice au devenit tot mai populare, inclusiv în spații precum birourile sau cluburile.

Pentru parfumurile mai ușoare, numărul de pufuri poate fi mai mare, în timp ce parfumurile foarte puternice necesită mai puțin. „Dacă ai ceva mai ușor, te dai cu mai multe pufuri, dacă ai ceva mai greu, mai animalic, mai prezent.” În ceea ce privește tendința de pe TikTok de a ajunge la zeci de pufuri, răspunsul este clar: „Nu, n-ar trebui să te dai cu șaptezeci de pufuri din niciun parfum.”

Pentru parfumurile foarte light, poate ajunge până la maximum zece pufuri, în timp ce pentru cele foarte prezente recomandarea sa este de maximum cinci.
Dacă un parfum nu persistă toată ziua, înseamnă că nu este un parfum bun?
Persistența trebuie privită și prin prisma conceptului parfumului. „Trebuie să ne gândim la conceptul parfumului.”

Dacă parfumul își propune să transmită veselie sau un boost de energie, nu este obligatoriu ca această senzație să dureze întreaga zi. În schimb, un parfum construit în jurul ideii de forță și rezistență poate avea o persistență mai mare. „E povestea transpusă în miros. Dacă povestea e «sunt foarte puternic și încăpățânat și stau aici», atunci o să persiste. Dacă conceptul e de zână care zboară, atunci parfumul o să zboare.” Concentrația și ingredientele folosite influențează, la rândul lor, persistența.

Este recomandat să aplicăm parfumul pe haine?

Aici este nevoie de atenție, pentru că anumite parfumuri pot păta hainele, mai ales cele care conțin multe ingrediente naturale. „Nu toate, unele merg.” În ceea ce privește aplicarea pe piele, parfumurile comercializate legal sunt testate, iar potențialii alergeni trebuie menționați pe etichetă. Există, însă, persoane cu sensibilități sau alergii la anumite ingrediente. „Ai alergie și poți să ai alergie și eu am, de exemplu, la wasabi.”

Poate parfumul să fie ales în funcție de personalitatea unei persoane?

În trecut, Cătălina obișnuia să recomande parfumuri în funcție de personalitatea celor din jur. Astăzi, participanții își creează singuri parfumul, însă spune că există anumite tipare pe care le-a observat de-a lungul timpului. „Am văzut într-adevăr asocieri, că persoanele mai vesele pun mai multe citrice, că persoanele mai calde se duc înspre gurmande, înspre rășini.”

Unele persoane preferă să aibă un parfum pentru birou, unul pentru seară, unul pentru ieșirile în oraș și altele pentru diferite contexte. Altele preferă un singur parfum semnătură, pe care îl pot purta oriunde.

Pentru pasionații de parfumuri, însă, apare dorința de a descoperi permanent ceva nou. Această pasiune poate ajunge însă și la supraconsum. „Poți să mergi în supra-consumerism și acolo trebuie să te gândești un pic de ce le cumperi toate, pentru că vrei să ai sau chiar ai nevoie de ele.”

Care este cel mai important lucru atunci când alegem un parfum

Deși oamenii cer adesea aprobarea celor din jur sau chiar a specialiștilor, cel mai important este ca parfumul să fie potrivit pentru persoana care îl poartă. În timpul atelierelor, spune că vede adesea participanți surprinși de propriile alegeri. „Ajungi, de multe ori, să fii surprins, să nu crezi că tu puteai, dar de fapt să-ți iasă.”

Pentru ea, parfumeria are și o componentă de introspecție, iar oamenii ar trebui să aibă mai multă încredere în propria intuiție. „Pentru că intuitiv tu știi. Doar trebuie să asculți un pic ce-ți spune interiorul tău.”

Atelierele standard durează aproximativ trei ore. Există însă și evenimente corporate sau evenimente mai mari, unde partea de creare a parfumului este mai scurtă și poate dura aproximativ 45 de minute. În cadrul atelierului standard, aproximativ o oră este dedicată mirosirii și descoperirii ingredientelor, iar între o oră și o oră și jumătate este alocată procesului de creație. „În trei ore, nu te simți grăbit.”

Durata este importantă și pentru ca participanții să poată reține ceea ce au mirosit. „Dacă ai avea 30-50 de lucruri în fața ta și doar ți-ai băgat nasul în toate și hai repede să le miroși, le și uiți.” Prin urmare, experiența este gândită nu doar ca o activitate recreativă, ci și ca o formă de învățare.

Ce învață concret participanții în timpul atelierului

Pe lângă partea practică, participanții află informații despre metodele de extracție, proveniența ingredientelor și categoriile olfactive. „Pe măsură ce ei miros ingredientele, noi povestim de metode de extracție, de proveniență, de categoriile olfactive.” În același timp, atelierul rămâne flexibil, iar întrebările participanților pot duce conversația în direcții diferite.

Atelierele sunt organizate de aproximativ doi ani și jumătate. În proiect există două colege-trainer care o ajută.

Cât de des au loc atelierele

În București, atelierele de grup sunt organizate lunar. În Iași și Cluj, acestea sunt recurente, iar obiectivul este ca ele să aibă loc aproximativ o dată la trei luni. Atelierele private sunt însă mult mai frecvente. Experiența este că oamenii devin tot mai curioși, iar pentru mulți atelierul reprezintă și o idee de cadou.
Dincolo de branduri, etichete și preconcepții, Cătălina își dorește ca oamenii să acorde mai mult timp experienței propriu-zise.

„Mi-ar plăcea ca oamenii să vadă un pic parfumul dincolo de etichetă, dincolo de fandoseală, dincolo de preconcepții și să-și dea un pic timp și să experimenteze ei singuri.” Pentru ea, crearea unui parfum nu este doar despre rezultatul final, ci și despre proces. „Nu e așa de complicat cum pare să-ți faci un parfum, mai ales că ai ajutor. E și relaxant, e și un proces de introspecție, e și relaxare și nu știi când trec cele trei ore.”

Iar dacă există un lucru pe care participanții ar trebui să îl aibă înainte de a începe, acela este încrederea în propriile alegeri. „Doar cu un pic de încredere o să-ți iasă și ne iese.”

Pentru Cătălina, poate că tocmai aici se află farmecul unui parfum creat personal: într-o lume în care putem încerca zeci de parfumuri în magazine, cel mai personal miros este, până la urmă, cel pe care alegem să ni-l construim singuri. „Mai special decât să ți-l faci chiar tu, nu cred că se poate.”

Articol scris de Ana-Denisa Tîrcavu